Credinţa bine gândită – Rolul intelectualilor în Biserică

La invitația părintelui paroh Dan Cismaș din Maieru, la Căminul Cultural a conferențiat fostul ministru de externe, Teodor Baconschi. Acesta a ajuns la Maieru cu o zi înainte, vizitând Muzeul “Cuibul visurilor”. “A avut răbdarea să viziteze toate sălile muzeului, fiind încântat de fiecare exponat, de iniţiativa profesorului Sever Ursa de a aduna toate tradiţiile, dar şi date despre Liviu Rebreanu, într-un muzeu. Chiar şi-a început prelegerea de la Căminul Cultural cu aceste gânduri” ne-a declarat Icu Crăciun.
Prelegerea sa a avut ca temă „Credinţa bine gândită – rostul intelectualilor în Biserică”.S-a pornit de la Homer, apoi s-a ajuns la greci, la Platon şi Aristotel, apoi la evul mediu şi intelectualii ruşi de azi, autoexilaţi, pentru a îşi scrie cărţile. La eveniment au participat: Înaltpreasfințitul Andrei, Mitropolitul Clujului, protopopul Ioan Dâmbu, criticul Mircea Oliv, primarul Dumitru Vasile,scriitorul Icu Crăciun, dascăli de pe Valea Someşului. Interesantă intervenţia ţăranului Anchidim Ureche, care a vorbit despre relaţia dintre intelectuali şi oamenii satului, despre respectul pe care îl impuneau domnii în vatra tradiţională. Fostul ministru Teodor Baconschi a studiat la Institutul Teologic Universitar Bucureşti, unde a obţinut diploma de licenţă în 1985. În perioada 1986-1989, a fost redactor la Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. După Revoluţie, în timpul retragerii Patriathului Teoctist la Sinaia, a întemeiat Grupul de Reflecţie pentru Înnoirea Bisericii, alături de Protosinghelul Daniel Ciobotea şi Arhimandritul Bartolomeu Anania, colegi ai săi de la Institutul de Misiune al BOR. Teodor Baconschi a publicat o serie de cărţi de filozofie şi eseistică creştină, dar şi studii, articole, eseuri etc.
Cuvintele fostului ministru Teodor Baconschi : „Ce am găsit la Maieru: o comunitate românească sănătoasă, chiar vibrantă. Confesional, o majoritate ortodoxă, secondată greco-catolic și penticostal.
Multe case mari și noi: cei plecați la muncă în străinătate își demonstrează astfel succesul economic. Singura industrie locală – prelucrearea lemnului. Agroturismul n-are parte de infrastructură, mai ales că, pe ruta Cluj-Sângeorz, drumul este european numai până la Beclean, după care începe o porțiune dezastruoasă. Maieru dă semne de urbanizare: filiale de bănci, magazin de telefoane mobile, companie locală de taxi (8 mașini).
Dar cei mai tari sunt chiar oamenii, de la vlădică la opincă. Destoinici, harnici, simțiți. M-am simțit extraordinar de bine printre ei. Mulțumiri repetate gazdei mele, tânărul preot Dan Cismaș !”